Frica, fobiile si anxietatea la pisica
Frica este rezultatul constientizarii unui pericol concretizat sub forma unei situatii, sau a unui obiect care se prezinta ca o amenintare externa. Sistemul nervos autonom pregateste organismul pentru ceea ce va urma, sub forma unor reactii simple de tipul “freeze, fight, or flight” ( stai pe loc, lupta sau fugi). Acest tip de comportament este esential pentru adaptare si supravietuire.
Anxietatea este starea data de anticipare a unui pericol necunoscut sau inchipuit si rezulta in urma reactiilor fiziologice asociate fricii. Anxietatea poate aparea in urma evenimentelor care produc frica sau ca rezultat al anticiparii unor pericole din mediul inconjurator.
Fobia este frica manifestata in mod persistent si excesiv fata de un stimul precis ( de ex. tunetele, zgomotele de artficii, etc).
Toate aceste stari sunt raspunsuri ale organismului in fata unor situatii denumite generic stress.
Raspunsurile in situatii de stress devin problematice in momentul in care individul nu poate exercita un control direct asupra situatiilor ce determina stressul sau nu le poate evita prin reactii comportamentale normale.
Frica si anxietatea cronice pot conduce la probleme comportamentale, sau de sanatate secundare , de exemplu toaletarea excesiva, urinarea in locuri “nepermise”, agresivitatea intre pisicile din aceeasi locuinta sau predispozitii infectii datorate imunosupresiei consecutive .
Frica, anxietatea si fobiile se reflecta direct asupra comportamentului si fiziologiei.
La nivel comportamental se observa hipervigilenta, tremor, comportamente de evitare (pisica se ascunde), agresivitate in momentul in care se incearca abordarea sau contentia pisicii. Se pot intalni activitati repetitive, precum mersul obsesiv, cautarea obsesiva a stapanului si captarea atentiei acestuia. Vocalizarea apare mai ales in fata unui pericol in fata caruia trebuie sa se apere.Posturile pot fi specifice: urechile culcate si orientate in spate, capul lasat, coada tinuta jos, sau stransa pe langa corp in repaus.
La nivel metabolic si endocrin se produc modificari hormonale, precum eliberarea de glucocorticoizi cu cresterea consecutiva a glicemiei.
La nivel digestiv se inregistreaza scaderea poftei de mancare, hipersalivatia.
Raspunsul imun este inadecvat, crescand susceptibilitatea la infectii.
La nivelul aparatului respirator se observa o crestere a frecventei respiratorii ; pisica respira cu gura deschisa.
La nivelul pielii se pot observa efectele secundare problemelor comportamentale , precum toaletarea excesiva care duce la alopecie (caderea parului datorata linsului excesiv). Deasemenea, pierderile de par cu caracter difuz (fara o localizare anume), pot fi o consecinta a stressului.
La nivel oftalmic apare midriaza (largirea pupilelor);
La nivelul aparatului urinar- urinarea in locuri neobisnuite;
La nivel musculoscheletal, se pot inregistra efectele secundare ale scaderii poftei de mancare si comportamentului de ascundere, slabire progresiva cu pierderi ale masei musculare.
Care sunt asteptarile in tratarea anxietatii si fobiilor la pisica?
Pisicile timide, sau cu un trecut de comportament antisocial, de cele mai multe ori au un raspuns limitat la terapie, chiar si dupa luni de tratament. Rezultatele sunt influentate de mai multi factori: trecutul comportamental al pisicii, diferentele genetice sau individuale care contribuie la personalitatea pisicii, frecventa cu care apar stimulii declansatori in mediul in care isi desfasoara viata. In functie de toti acesti factori trebuie sa stabilim o imagine realista a ceea ce putem sau nu putem obtine prin tratament.
Terapia comportamentala
In primul rand trebuie identificati stimulii declansatori care provoaca frica si anxietatea si daca este posibil, se evita expunerea la acestia.
Desensibilizarea la factorii declansatori se va face prin expunerea treptata, crescanda la acestia, dupa un program bine pus la punct, in “doze” mici initial , apoi din ce in ce mai des si mai mult, cu urmarirea raspunsului si corelarea cu acesta si incurajarea rapunsurilor pozitive cu recompense adecvate preferintelor pisicii. Aceasta abordare este denumita contraconditionare.
Terapia medicamentoasa se va face la indicatia si sub supravegherea periodica a medicului veterinar. Alternativ se pot folosi produsele pe baza de feromoni , de exemplu Feliway, care reduc iritabilitatea si pot facilita administrarea tratamentului medicamentos si interactiunea cu stapanul si/sau celelalte pisici, in cazul locuintelor care gazduiesc mai multe pisici, mai ales ca, de multe, ori pisicile mai timide sau cu comportamente anormale date de frica, anxietate sau fobii, pot fi tinta agresivitatii celorlalte pisici. Deasemenea, anumite diete, precum Royal Canin Calm pot contribui cu succes la managementul acestor probleme comportamentale.
Recunosterea simptomelor si mai ales a stimulilor care stau la baza declansarii acestor afectiuni comportamentale si abordarea terapeutica precoce sunt foarte importante evitarea cronicizarii lor si obtinerea unui raspuns terapeutic pozitiv.